Dincolo de ce înseamnă social-media

Denisa Nițu

Este stresul cea mai gravă și întâlnită problemă a timpurilor? Anxietate și control.

Bună seara, dragii mei!

Stresul, ăh? Haideți să discutăm puțin(puțin mai mult) pe tema aceasta. Cum ne afectează? Aveți idee? Știați că poate face ravagii în organismul vostru? Dacă nu, vă aduc eu la cunoștință acest lucru. Și nu este doar un mit!

Când nu ne recunoaștem vina pentru apariția vreunei boli, imediat dăm vina pe “fond nervos” sau pe stres. Ai putea crede că supărarea rănește doar sufletul, însă nu este așa; ea lasă urme din cap până-n picioare, din inimă până la piele.

Stresul este acea presiune pe care o simțim pe umerii noștri atunci când suntem copleșiți de activitățile zilnice și când încercăm să facem față tuturor sarcinilor pe care le avem de îndeplinit – fie la locul de muncă sau în relațiile familiale..

Fiecare dintre noi trăiește evenimentele din viață la intensități diferite, deoarece noi, ca oameni, suntem diferiți, iar cei mai sensibili au mai mult de suferit, căci stresul perturbă echilibrul întregului lor organism. Când suntem supuși la situații tensionate vreme îndelungată, riscăm să ne îmbolnăvim grav pe fond nervos. Imunitatea noastră scade, devenim vulnerabili în fața infecțiilor, facem alergii, avem probleme digestive, slăbim sau ne îngrășăm prea mult, nu ne mai putem concentra, memoria nu-și mai face treaba, nu mai putem dormi, suntem mai nervoși, depresivi și mereu obosiți. De aici până la instalarea unor boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare, hepatice, biliare, până la crize cardiace și atacuri cerebrale, nu mai este decât un PAS.

Eu, pe bază de stres, am făcut acnee cu ani în urmă, am slăbit de la 50 și ceva de kilograme la 40 și ceva, ca mai apoi să ajung de la 50 și ceva la 60+(poza de mai jos), am avut și am probleme cu somnul, atacurile de panică, respirație grea sau bătăi accelerate ale inimii.

Stresul a devenit o componentă zilnică a vieții noastre – este pe buzele tuturor și pare a fi INAMICUL numărul 1 al societății moderne.

Consider că stresul este aproape imposibil de evitat în zilele noastre- însă sunt convinsă că putem modifica modul în care ne raportăm la el. Paradoxal, stresul nu este în totalitate negativ, el fiind un element esențial pentru supraviețuirea speciei. El este reacția normală de apărare a organismului împotriva pericolului, oricare ar fi acesta. Când apare o sursă de stres, organismul își activează resursele interne pentru a se proteja. De obicei, odată cu răspunsul la stres, corpul ar trebui să se relaxeze. Problema apare tocmai atunci când acest lucru NU se întâmplă, pentru că sursele de stres sunt constant prezente. Astfel, crește RISCUL de apariție a unor efecte nocive asupra sănătății nostre pe termen lung.

Nu doar stresul negativ, cel despre care am vorbit puțin mai sus, poate avea efecte negative asupra organismului nostru, ci și stresul pozitiv. Cu toate că ultimul ne scoate din zona de confort și ne ajută să evoluăm, acest lucru nu îl scutește de efecte potențial negative. Chiar și experiențele considerate pozitive pot genera stări de stres. Cum adică? Păi de exemplu..., nașterea unui copil, o vacanță, organizarea unei nunți sau a unei petreceri, etc.; toate acestea implică un efort în plus pentru noi. Aceste lucruri înseamnă avântarea în necunoscut, iar întrebarea care apare acum este “cum vom face față?”. Este foarte important să conștientizăm MODUL personal de reacție la factorii de stres, pentru a-i putea minimiza efectele negative și pentru a-l gestiona mai bine. Cele mai importante schimbări, ce apar în corp atunci când nivelul de stres rămâne constant înalt, sunt:

Tensiunea arterială și pulsul cresc și rămân la valori ridicate; Respirația devine mai rapidă; Funcțiile sistemului digestiv și ale celui imunitar sunt încetinite; Mușchii devin tensionați; Apare o stare de vigilență / alertă, care împiedică instalarea normală a somnului și nu numai.

Pentru că suntem diferiți, așa cum am spus la începutul articolului, și stresul ne afectează în mod diferit. Modul de REACȚIE în fața unei situații stresante influențează modul în care stresul afectează starea de sănătate.

Pe bună dreptate stresul este denumit de către specialișți BOALA secolului, pentru că aproape orice situație cotidiană poate cauza stres, având în vedere ritmul rapid de progres al lumii în care trăim.

Ca să vă spun un exemplu concret din viața reală, vreau să vă vorbesc puțin despre ANXIETATE. Anxietatea este una dintre cele mai periculoase manifestări psihice ale stresului, iar depresia reprezintă unul dintre riscurile finale ale acestuia. Atunci când stresul a trecut dincolo de faza de alarmă și s-a menținut la un nivel constant, pentru mai mult timp, în faza de rezistență, întrând apoi în faza de epuizare, prăpastia care urmează este depresia.

O prietenă de a mea ani la rând s-a luptat cu anxietatea și probabil încă o mai face. Anxietatea are ca fundament sentimentul de teamă; teama este o reacție naturală față de un pericol real, însă anxietatea este teama față de un pericol imaginar. Anxietatea este definită de specialișți ca o teamă difuză, fără un obiect bine precizat.

Din câte îmi amintesc îi era foarte teamă de orice era nou, mereu era pusă în gardă și se simțea rău, având stări de vomă sau frică. Se temea de călătorii lungi sau de oameni noi, mult timp trăind într-o bulă a singurătății și a insecurității. Motivele unei stări de anxietate pot fi multiple datorită complexității indivizilor : poate fi anxietate legată de starea de boală, anxietate legată de frică de moarte etc., însă cele mai răspândite sunt legate de teama de A NU FACE FAȚĂ dificultăților vieții, teamă ce derivă din caracteristicile societății actuale în care predomină starea de nesiguranță și incertitudine cu privire la viitor. De fapt, această teamă de a nu face față dificultăților vieții, deși generată de contextul social, ascunde o neîncredere în PROPRIILE forțe, o proastă imagine de SINE.

Prin urmare, dacă problemele și conflictele interioare devin insuportabile, orice înfruntare ne poate arunca cu ușurință într-o stare de neliniște și depresie, din care este foarte greu de ieșit.

Oricât ne dorim, NU putem evita stresul, însă PUTEM învăța să îl controlăm. Cum? Păi am niște sugestii faine pentru fiecare în parte. 

Învață să spui “nu”, cunoaște-ți limitele și respectă-le, atât în viața personală, cât și profesională.

Ai dreptul să refuzi să îți iei responsabilități în plus. Să îți asumi mai multe sarcini decât poți duce este o rețetă sigură de stres.

Dacă există persoane care te stresează, evită-le, limitează timpul petrecut cu ele sau pur și simplu termină definitiv relația.

Fă-ți o listă (to do list) mai scurtă și analizează-ți responsabilitățile, programul și sarcinile zilnice. Dacă sunt prea multe, fă o distincție între cele opționale și ce trebuie rezolvat urgent. Pune sarcinile care nu sunt urgente la capătul listei sau elimină-le în întregime.

         Succes!

Pe data viitoare, Denisa Nițu!