Blogul unei fete nonconformiste

DINCOLO DE SOCIAL-MEDIA

Ei, bine, ce îmi doresc eu de la viață? Să rămân om!

 Cu câteva luni în urmă am fost întrebată tot mai des ce îmi doresc de la viață, cine îmi doresc să fiu, unde îmi doresc să merg. Vă dați seama că răspunsul meu a fost de genul “Îm doresc să am mulți bani, să lucrez într-o corporație, să călătoresc pe toate continentele.”

Zilele acestea mă tot întrebam ce îmi doresc de la viață și eu. Unde îmi doresc să fiu, ce îmi doresc să lucrez, cu cine îmi doresc să petrec timp, câți bani îmi doresc să câștig....,apoi mi-am dat seama că, în timp ce alerg după toate aceste lucruri, pierd ceva semnificativ și esențial pentru mine, luxul de a fi om. Cu cât anii trec mai repede, cu atât realizez mai mult că prioritățile ni se schimbă. Concepțiile, de asemenea, să nu mai vorbesc despre valori. Mi-am dat seama că, dincolo de obiceiurile proaste și excesul acestora, există ceva mult mai important: să fii om, să te accepți, să fii împăcat cu tine, să nu apleci capul la răutăți și bârfe. Dincolo, totodată, de ambițiile, succesul, reușitele noastre, există eșecul și dezamăgirea. Depinde doar de noi cum gestionăm situația, astfel încât să ieșim cu fruntea sus, pentru că, știți, oamenii când văd un zâmbet larg, o haină frumoasă, un status frumos din partea ta, se gândesc că duci o viață perfectă, lipsită de griji și lipsuri, iar atunci devii subiectul lor preferat de bârfă. Însă, și acum, depinde doar de noi cum gestionăm situația pentru a nu ne lăsa influențați de ei. Pentru că știți și voi deja, sunt oameni care rostesc vorbe în vânt fără a se gândi la consecințe și nu, nu criticile mă fac mai puternică, de fapt, nu mă ajută deloc, din contră, eu sunt puternică doar pentru mine, pentru că, în definitiv, nimeni nu mă poate judeca pentru ceea ce fac și ce gândesc. Și nici pe tine.

Ce îmi doresc de la viață, dincolo de mofturi? Să rămân om. Să rămân la fel de modestă, grijulie și prietenoasă. Îmi doresc să nu mă schimbe reușitele, succesul sau oportunitățile. Certitudinea mea în momentul actual este că, în călătoria noastră spre a strânge cât mai multe averi, nu vedem lucrurile cu adevărat importante: sănătatea, avuția spirituală, familia. În timp ce, majoritatea ne plângem pentru toate lucrurile lipsite de importanță, alții își duc traiul după o zi pe alta sau se chinuie prin spitale sau pe străzi. Dincolo de toate aceste lucruri superficiale pentru care mă vait zilnic, îmi dau seama că în această lume mare există oameni care își câștigă cu greu existența și, totuși, o fac cu zâmbetul pe buze, trecând peste lucrurile aberante pe care eu le pun la suflet fără rost.

Ce îmi doresc de la viață? Să rămân om. Ce îmi doresc pentru societatea în care trăiesc? Să DEVINĂ oameni. Uneori, uităm că trăim într-o lume civilizată și ne transformăm în animale de pradă care luptă în junglă pentru supraviețuire, uitând sau neluând în calcul pe unde călcăm sau pe cine. Pentru că, cum se zice? Nu contează pe cine ai călcat în picioare, contează unde ai ajuns, aceasta este premisa pe care merg tot mai mulți oameni în timpurile noastre și nu, nu asta îmi doresc să fiu.

Ce îmi doresc de la viață? Să rămân om!