Blogul unei fete nonconformiste

DINCOLO DE SOCIAL-MEDIA

Impresii ceremonie finală/ Organizare proastă/ Cărui profesor i-am greșit.

 Bună, dragilor!

  După cum bine vedeți, m-am ținut de promisiune și revin cu un nou articol, de data aceasta despre ceremonia de absolvire. Cum bine știți unii dintre voi, am avut festivitatea pe 27, zilele acestea și vreau să vă fac o idee despre cum au decurs lucrurile. În primul rând, ziua mea a început cu stres, stând foarte mult să mă aranjez. De obicei sunt gata în maxim jumătate de ora(depinde de tipul de machiaj), însă acum a durat mai mult de un ceas, refăcând întruna detaliile din jurul ochilor. După ce m-am făcut gata, am plecat spre Avrig cu prietenul meu, pe drum începând o ploaie torențială, de abia se mai putea vedea în față. Am ajuns la locație și am stat toți în mașinile personale mai mult de jumătate de oră sau chiar o oră și ceva(cei care au ajuns la ora stabilită, adică 15:30/ eu am ajuns la 16 și ceva). Organizarea a fost extrem de proastă din partea celor cu care am făcut, este o firmă organizatoare de evenimente din Târgu Mureș cu care au făcut și celelalte specializări, stresul s-a amplificat și mai mult, iar la un moment dat am vrut să plec, deoarece mi se stricase vibe-ul cu care ajunsesem acolo. Dacă nu se impunea mai mult șefa mea de grupă, totul s-ar fi dus naibii. Implicare din partea lor zero, bun simț zero, comunicare zero. Depășind această situație, s-a dat startul ceremoniei. Șefa noastră de promoție a avut un speech foarte frumos, care m-a înmuiat puțin, însă când a venit rândul decanei să vorbească(mi-a fost profesoară în primul an de facultate), pot să spun că mi s-au umezit ochii. Nu am avut tangențe prea multe cu dumneaei și cred că nici la cursuri nu eram prea activă sau atentă, dar acest discurs m-a emoționat fantastic și mi-a dat un vibe bun, dar și o stare de melancolie și mi-a răstălmăcit puțin gândurile. Evenimentul nu a durat mult, dar a fost într-adevăr intens. Mai important decât organizarea în sine a fost faptul că am avut cu noi oameni care contează, oameni care ne susțin și ne iubesc necondiționat și cu care, împreună, am făcut ca această zi să fie una specială și de-a dreptul memorabilă. În ceea ce ține de această firmă de evenimente, personal nu o recomand. Aș fi vrut să îi pot specifica numele, dar nu vreau să mă trezesc cu probleme, însă se poate verifica ușor cu cine am avut de-a face, ca să puteți împiedica situații de genul acesta. În privința anilor de facultate, o să le duc dorul exact cum s-a întâmplat și cu liceul.

Acum îmi amintesc de o întâmplare pe care o voi regreta toată viața și de care nu sunt mândră. Am avut ca profesoară de seminar o doamnă foarte tânără care ne preda contabilitatea. O cheamă Ioana și pot să vă spun că este printre puținii care mi-au intrat la suflet în facultate. Țin minte că aveam seminar și ieșise o colegă în timpul orei, cel mai probabil plecase acasă sau la serviciu și nu o anunțase pe profă. După ce a ieșit, profa a simțit să ne spună nemulțumirea ei vis-a-vis de această problemă, iar eu, ca o tâmpită, după mai puțin de 10 minute, m-am ridicat și am făcut același lucru, deși ea era supărată de cum a plecat colega mea. Cred că acea zi n-o s-o uit niciodată, pentru că m-am simțit foarte prost că nu am mers simplu să îi spun “Mă așteaptă șeful în fața facultății, intru la serviciu, mă scuzați că trebuie să plec.”, ci am plecat pur și simplu, dând dovadă de nesimțire supremă. Totodată, îmi amintesc și mă amuz când m-a luat somnul într-o zi la facultate și colegele mele râdeau de mine sau când bârfeam vreun profesor în timpul cursului și mă bufnea râsul.

A fost o experiență cu totul specială, o experiență care m-a maturizat, m-a făcut să fiu mai puternică, m-a făcut să am control asupra mea și m-a făcut să gestionez mai bine timpul sau situațiile cu care mă confrunt de zi cu zi. Au fost trei ani în care s-au creat legături, atât la nivel profesoral, cât și colegial.

Pe calea aceasta țin să mulțumesc profei mele care mi-a fost îndrumător la licență, am stresat-o cu mesaje în toiul nopții luni de zile, mai exact la 12, 3 și 5 dimineața și tuturor celor care chiar și-au dat interesul și le-a păsat de noi. Și, totodată, vă mulțumesc vouă că sunteți alături de mine și mă ajutați să cresc, îmi scrieți și mă susțineți!

 Pe data viitoare,

   Denisa Nițu!